Informațiile de pe această pagină au caracter general și provin din surse medicale oficiale. Ele nu înlocuiesc evaluarea și diagnosticul puse de un medic specialist.
Ce este autismul
Autismul, numit și tulburare din spectrul autist (TSA), este un grup divers de afecțiuni legate de dezvoltarea creierului. Persoanele cu autism au, într-o măsură mai mică sau mai mare, dificultăți în interacțiunea socială și în comunicare. Alte caracteristici sunt tiparele neobișnuite de activități și comportamente, cum ar fi dificultatea de a trece de la o activitate la alta, atenția îndreptată spre detalii și reacțiile neobișnuite la senzații.
Abilitățile și nevoile persoanelor cu autism variază și pot evolua în timp. Unele persoane cu autism pot trăi independent, altele au dizabilități severe și au nevoie de îngrijire și sprijin toată viața.
Caracteristicile autismului pot fi observate încă din copilăria timpurie, dar adesea diagnosticul este pus mult mai târziu.
Cât de frecvent este
Organizația Mondială a Sănătății estimează că, în 2021, aproximativ 1 din 127 de persoane din lume avea autism. Este o medie: frecvența raportată variază mult de la un studiu la altul.
Semne posibile la copii
Fiecare copil este diferit. Mulți copii cu autism nu au toate semnele de mai jos, iar unele semne pot să nu fie evidente. Câteva exemple:
Comunicare
- încep să vorbească mai târziu decât alți copii;
- nu răspund când sunt strigați pe nume;
- vorbesc puțin sau folosesc cuvinte izolate;
- repetă cuvinte și expresii;
- folosesc mai rar contactul vizual, expresiile faciale și gesturile.
Comportament și joacă
- nu par interesați de alți copii sau le e greu să se alăture jocului lor;
- nu participă la jocul de rol (de exemplu, „de-a doctorul”);
- repetă aceleași acțiuni sau mișcări (legănat, rotit, fluturat din mâini);
- au interese foarte puternice;
- sunt neliniștiți sau supărați când se schimbă rutina, mediul sau apar situații noi.
Diferențe senzoriale
- reacționează foarte puternic sau deloc la lumini, sunete, mirosuri, gusturi ori texturi;
- nu le plac încăperile foarte luminate sau zgomotoase;
- mănâncă doar anumite alimente sau le refuză pe cele cu anumite texturi;
- le este greu să spună ce simt: foame, durere, supărare.
La fete, unele semne pot fi mai greu de observat, pentru că pot imita comportamentul celorlalți copii („mascare”).
Ce poți face dacă ai îngrijorări
- Vorbește cu medicul de familie sau cu medicul pediatru. Dacă sunt motive de îngrijorare, te poate îndruma spre o evaluare de specialitate.
- Nu aștepta. Accesul la timp la intervenții psihosociale timpurii, bazate pe dovezi, poate îmbunătăți capacitatea copiilor cu autism de a comunica și de a interacționa social.
- Cere informații și sprijin. După diagnostic, copiii și familiile lor ar trebui să primească informațiile, serviciile și sprijinul practic potrivite nevoilor lor.
Dacă ai nevoie de cineva cu care să vorbești, scrie-ne sau sună-ne. Suntem aici pentru tine.
Autismul și vaccinurile
Cercetările ample, făcute prin metode diferite și pe parcursul multor ani, au arătat că vaccinul împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei (ROR) nu cauzează autism. Studiul care a fost interpretat ca indicând o astfel de legătură s-a dovedit greșit și fraudulos, iar revista care l-a publicat l-a retras. Nici celelalte vaccinuri ale copilăriei nu cresc riscul de autism.
Dovezile științifice arată că, cel mai probabil, mulți factori, atât genetici, cât și de mediu, fac ca un copil să aibă mai multe șanse de a avea autism.
Surse
- Organizația Mondială a Sănătății — Autism, fișă informativă (actualizată la 17 septembrie 2025)
- NHS (serviciul public de sănătate din Marea Britanie) — Signs of autism in children (revizuită la 6 mai 2026)